1. Cerinte de natura legala
Noua legislatie din Romania pozitioneaza securitatea fizica pe aceeasi treapta cu activitati precum sanatatea si securitatea muncii, apararea impotriva incendiilor etc. Astfel, fiecare post dintr-o companie este caracterizat de o serie de riscuri ocupationale rezultate din desfasurarea activitatii propriu zise presupusa de postul respectiv. Fiecare obiectiv in care se desfoasoara activitati trebuie sa beneficieze de scenarii de risc la incendiu si contramasuri in consecinta. Similar, pe aceleasi considerente ce tin de protectia valorilor fundamentale ale persoanei, fiecare obiectiv trebuie sa aiba o evaluare de risc la securitate fizica pe baza carei se implementeaza contramasuri in vederea asigurarii unui nivel de risc acceptabil potrivit legii.
Un alt aspect ce vizeaza latura legala este cel al impiedicarii abuzurilor impotriva persoanelor. Aceste abuzuri pot fi realizate prin necunoastere, neglijenta sau chiar rea intentie. Efectuarea unei evaluari de securitate realizate de un specialist poate elimina cel putin primele doua situatii datorita expertizei si experientei anterioare pe care un consultant le aduce cu sine.
2. Cerinte de natura economica
Prima ratiune ce justifica nevoia de evaluare a securitatii este cerinta legala dar acest aspect lucreaza in favoarea companiilor deoarece implementarea unor contramasuri in corelatie cu riscul genereaza doua beneficii imediate, tangibile si favorabile organizatiilor respective si anume:
- Asigura un nivel de securitate adecvat desfasurarii activitatii si fara impact negativ (ex: scaderea numarului de clienti, scaderea productivitatii angajatilor) asupra publicului sau angajatilor
- Dimensioneaza costurile in raport de riscuri si efectul dorit
Beneficiul economic reprezinta a doua ratiune justificativa a nevoii de evaluare. Investiile realizate in orb sau fara o cunoastere detaliata a securitatii ar rezulta fie in cheltuieli care nu produc efectele dorite, fie in supradimensionarea cheltuielilor fara ca aceste costuri suplimentare sa produca beneficii suplimentare (sau marginale) suficient de mari incat sa justifice cheltuielile.
3. Cerinte de transparenta decizionala
In final, cea de-a treia ratiune tine de nevoia de transparenta a modului de cheltuire a bugetelor companiilor sau a institutiilor statului. Dincolo de considerentele de reducere a cheltuielilor, cerintele ce tin de transparenta vizeaza sistemul decizional, in special in zona cheltuirii banilor publici. Avansul tehnologic realizat in ultimii ani in sfera securitatii si proliferarea sau chiar exacerbarea unor riscuri au condus la realizarea unor investitii tot mai mari in securitate, in special in zona domeniului public.
Una din consecintele acestei politici este invazia spatiului privat al persoanelor iar aceasta situatie trebuie temeinic justificata. Evaluarile de securitate si impactul preconizat al investitiilor realizate nu se pot fundamenta decat printr-o baza stiintifica pusa la dispozitie de mecanismul de evaluare.
